Manuscrisul transmis spre publicare trebuie să fie în format Microsoft WORD docx, dar și PDF. De asemenea, atunci când în text sunt folosite figuri, acestea trebuie să însoțească manuscrisul de bază și ca fișiere comprimate TIFF și/sau JPEG, cu o bună rezoluție a imaginii. Textul manuscrisului transmis spre publicare trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  • Limba de prezentare a textului: Engleză
  • Dimensiunea textului: nu trebuie să depășească mai mult de 10.000 de cuvinte (incluzând aici și notele de subsol și trimiterile bibliografice de la finalul textului, precum și eventualele anexe sub formă de text scris).
  • Structura / organizarea textului:
    • Titlul
    • Prezentarea autorului/autorilor
    • Rezumatul articolului
    • Cuvintele cheie
    • Textul de bază al articolului 
    • Bibliografia (modalitatea de redactare va fi prezentată mai jos)  
    • Anexe, în mod opțional și doar dacă specificul articolului necesită în mod special acest lucru.
  • Formatare: 
    • Formatul paginii va fi A4, cu marginile setate la 25,4 mm. Toate paginile vor fi numerotate consecutiv, de la prima până la ultima inclusiv, cu cifre arabe 1, 2, 3…, inserate în partea de jos, central.  
    • Fontul textului de bază trebuie să fie Times New Roman, Regular, la dimensiunea de 12.
    • Fontul și numerotarea notelor de subsol: În cazul notelor de subsol fontul trebuie să fie Times New Roman, la dimensiunea de 10. De asemenea, notele de subsol vor fi numerotate consecutiv și continuu de la început și până la finalul textului cu cifre arabe, respectiv 1, 2, 3… Numerotarea notelor de subsol nu se va relua de la 1 pentru fiecare pagină nouă. La finalul fiecărei note de subsol se pune punct, la fel ca în cazul unei propoziții obișnuite.
    • Paragrafele trebuie aliniate folosind opțiunea „stânga-dreapta” (justify). În textul de bază, primul rând al unui paragraf nou trebuie aliniat la 1,5 cm față de marginea din stânga. Spațierea rândurilor va fi la 1,5 linii pentru textul de bază și 1,0 linii pentru notele de subsol. 
    • Titlul și subtitlurile vor fi scrise cu același font ca și textul de bază. Titlul articolului trebuie marcat cu Bold și aliniat central. Subtitlurile trebuie evidențiate cu Bold și Italic în același timp și pot fi aliniate fie central, fie la 1,5 cm de marginea din stânga. Înainte și după fiecare subtitlu se lasă 1 rând liber. Este la latitudinea fiecărui autor dacă subtitlurile vor fi numerotate sau nu.
    • Prezentarea autorului/autorilor: Numele și prenumele vor fi scrise integral, fără prescurtări, cu font Regular, numele cu majuscule iar prenumele doar cu prima literă majusculă, și vor fi aliniate în partea dreaptă, la distanță de 1 rând sub titlul articolului (exemplu: POPESCU Andrei, IONESCU George). Referințele despre profilul și afilierea instituțională a autorului/ale autorilor și datele lor de contact se vor trece ca note de subsol astfel: numele și prenumele fiecărui autor vor fi însoțite de o trimitere către o notă de subsol care va include statusul doctoral, afilierea instituțională, funcția, datele de contact (adresa completă a instituției și adresa de e-mail), precum și o scurtă biografie (maxim 6 rânduri).  
    • Rezumatul articolului și cuvintele cheie: Rezumatul articolului nu trebuie să depășească 250 de cuvinte și trebuie să includă prezentarea succintă a temei abordate, a metodei utilizate, a direcțiilor/întrebărilor de cercetare vizate, a ideilor principale vehiculate în text și a concluziei/concluziilor rezultate. Rezumatul constituie un paragraf de sine stătător care va fi marcat cu font Italic și care va fi aliniat în pagină conform criteriilor de mai sus privind paragrafele, la distanță de 1 rând sub numele autorului/autorilor. Cuvintele cheie nu trebuie să fie mai multe de 5, și se trec, de asemenea, ca un paragraf distinct, la 1 rând distanță de Rezumat, tot cu font Italic.
    • Textul de bază al articolului va începe pe o pagină nouă. De asemenea, textul de bază va fi însoțit de note de subsol pentru precizarea / detalierea referințelor și surselor consultate sau citate pe parcurs (modalitatea de citare va fi detaliată mai jos). În mod opțional, textul poate include figuri și tabele (modalitatea de prezentare va fi detaliată mai jos). Tot în mod opțional, textul poate fi împărțit în mai multe secțiuni și subsecțiuni, fiecare dintre acestea fiind marcate prin subtitluri. La final trebuie prezentate concluziile autorului/autorilor. Evidențierea unor cuvinte / expresii / idei expuse în text, atunci când este cazul,  se va face în mod opțional prin marcarea cu Bold sau Italic ori cu amândouă deopotrivă; nu se va utiliza niciodată opțiunea Underline. Întotdeauna cuvintele și expresiile redate în altă limbă vor fi evidențiate cu font Italic (de exemplu, expresiile în limba latină). Citatele exacte preluate din alți autori care vor fi incluse în textul de bază vor fi încadrate întotdeauna între ghilimele, fără a mai fi marcate cu Bold sau Italic. Dacă autorul totuși dorește să evidențieze o anumită parte dintr-un citat prin marcarea cu Bold sau Italic, atunci după fiecare astfel de marcaj va introduce între paranteze pătrate următoarea mențiune: [sublinierea noastră]. Tot astfel, și în cazul în care autorul dorește să facă unele observații cu privire la anumite părți dintr-un citat preluat în text, acestea vor fi inserate în cadrul citatului respectiv tot între paranteze pătrate, cu font Italic, astfel: „… [alți istorici oferă o dată alternativă pentru acest eveniment – n.n.] …”. Formatul ghilimelelor în situația în care este citat un autor care la rândul său citează un alt autor va fi: „… «…» …”.  Întotdeauna citatele utilizate în text vor fi însoțite de o notă de subsol în care va fi indicată sursa de unde au fost preluate (modalitatea de citare va fi expusă mai jos). 
    • Figurile și tabelele pot fi inserate pe pagină între paragrafele textului de bază, situate la 1 rând distanță atât de paragraful anterior cât și de cel următor, aliniate pe centru. Figurile și tabelele se numerotează ca și categorii distincte, consecutiv, în ordinea în care apar în text, cu cifre arabe, astfel: Fig. 1, Fig. 2, Fig.3 …; Tab. 1, Tab. 2, Tab. 3 … În cazul figurilor complexe compuse din mai multe figuri distincte, acestea vor fi demarcate între ele prin folosirea de litere, astfel: Fig. 1a, Fig. 1b, Fig. 1c… Numerotarea figurilor se face în partea de jos, imediat sub figura respectivă, iar cea a tabelelor în partea de sus, precedând practic tabelul, și se continuă pe același rând cu descrierea succintă a figurii sau, după caz, a tabelului. Întotdeauna când figura sau tabelul sunt preluate din alte surse, imediat sub rândul cu numărul și descrierea figurii/tabelului se precizează sursa de origine (Sursa: …) conform regulilor de citare detaliate mai jos. Aliniamentul acestor mențiuni care însoțesc în mod obligatoriu figurile și tabelele va fi, și el, central. Numerotarea figurilor și tabelelor precum și precizările referitoare la sursa acestora vor fi scrise cu font Times New Roman, Regular, mărimea 10, cu o spațiere de 1,5 linii. Orice figură folosită în text nu trebuie să depășească 160 mm lățime și 220 mm înălțime. De asemenea, dacă din cauza dimensiunii figurile sau tabelele necesită a fi integrate pe o pagină distinctă sau ca anexe, autorul poate opta pentru oricare dintre aceste soluții, cu condiția de a face trimiterea în text acolo unde se impune cu privire la tabelul sau figura care aduce completări respectivului text, inserată între paranteze rotunde – exemplu: (a se vedea Fig. 3, p. 5); (a se vedea Tab. 2, anexa 1).   
  • Modalitatea de citare:
    • Reguli generale: Citarea pe parcursul articolului se impune ori de câte ori se face referire la idei sau lucrări ale altor autori sau sunt preluate întocmai fragmente/figuri/tabele din alte surse, și este acceptată sub forma notelor de subsol la care se face trimitere printr-un indice inserat în text la locul respectiv (References – Insert Footnote). Ghidul orientativ pentru stilul citare acceptat este cel oferit de Chicago citation guidelines, varianta Notes and Bibliography, care poate fi consultat la https://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide.html. Astfel, referințele din notele de subsol trebuie să se limiteze la numele autorului, anul publicării lucrării din care se citează, și pagina/paginile din aceasta la care se regăsește fragmentul citat (de exemplu, 1Săndulescu, 1984, p. 5; pentru mai multe exemple a se vedea mai jos). În această variantă de citare nu este agreată utilizarea de abrevieri de tipul op.cit., idem, ibidem etc. De asemenea, acolo unde este necesar, este permis ca în notele de subsol să fie inserate citate scurte (de exemplu, atunci când în textul de bază se fac comentarii pe marginea unor fragmente din alți autori, pentru susținerea comentariului se poate insera în nota de subsol fragmentul comentat pentru a nu aglomera suplimentar textul de bază), bineînțeles cu respectarea criteriilor de precizare a autorului, anului publicației și paginii/paginilor respective, menționate anterior. 
    • Exemple de citare cu trimitere la nota de subsol:
      • Pentru lucrări cu un singur autor: 1Săndulescu, 1984, p. 5.
      • Pentru lucrări cu doi autori: 2Andrășanu & Grigorescu, 2012, pp. 7-10.
      • Pentru lucrări cu mai mult de trei autori: 3Melinte-Dobrinescu et al. 2016, p. 9.
      • Atunci când sunt citate lucrări publicate de același autor în același an, acestea vor fi delimitate între ele prin adăugarea lângă an a unei litere mici, consecutiv în ordine alfabetică pornind de la a în funcție de ordinea de citare a lucrărilor pe parcursul textului, astfel: 1Săndulescu, 1984a, p. 5; 7Săndulescu, 1984b, p. 2; 15Săndulescu, 1984c, p. 10.
  • Organizarea și formatarea Bibliografiei:
    • Reguli generale: 
      • Corespondența dintre citările din text și bibliografie: Toate referințele la care se face trimitere pe parcursul textului prin note de subsol dar și sursele externe ale figurilor și tabelelor folosite în text, atunci când există asemenea figuri și tabele, trebuie să se regăsească menționate în bibliografia finală a articolului. De asemenea, bibliografia finală nu trebuie să includă alte lucrări decât acelea care au fost citate în notele de subsol pe parcursul articolului sau au fost precizate ca surse pentru figurile și tabelele folosite în text.
      • Organizarea bibliografiei se face în ordine alfabetică, în funcție de litera de început a numelui autorilor unici sau a autorului principal ori coordonatorului de volum în cazul volumelor colective. În cazul în care este vorba de mai multe lucrări ale aceluiași autor, acestea vor fi trecute în ordine cronologică în funcție de anul publicării, începând cu cea mai veche. Pentru lucrările publicate de același autor în același an, acestea vor fi trecute în funcție de ordinea de citare în care apar în text, marcată prin litera mică de lângă an, începând cu ce marcată cu a și continuând în ordine alfabetică. Fiecare referință bibliografică constituie un paragraf distinct. Ghidul orientativ pentru organizarea bibliografiei este, de asemenea, Chicago citation guidelines, varianta Notes and Bibliography, menționat anterior. 
      • Formatarea bibliografiei: Bibliografia se scrie la fel ca restul textului (font Times New Roman, opțiunile Regular, respectiv Italic pentru titlul operelor, dimensiunea 12, cu spațiere la 1,5 linii). În cazul lucrărilor cu mai mulți autori, aceștia vor fi menționați cu toții. Numele fiecărui autor se trece complet și este separat de inițiala prenumelui prin virgulă. După inițiala prenumelui autorului se pune, de asemenea, virgulă, după care se trece anul publicării urmat de punct. Urmează titlul complet al operei scris cu font Italic, punct, locul publicării și editura, separate prin virgulă. Finalul fiecărei referințe bibliografice este marcat prin punct (de exemplu: Săndulescu, M., 1984. Geotectonica României. București, Editura Tehnică.; pentru mai multe exemple a se vedea mai jos). Atunci când titlul original al operei este în altă limbă decât engleza, titlul original al lucrării va fi dublat de traducerea sa în limba engleză inserată între paranteze pătrate – de exemplu: Săndulescu, M., 1984. Geotectonica României. [Geotectonics of Romania]. București, Editura Tehnică. În cazul articolelor publicate în reviste sau volume colective, titlul articolului se scrie cu font Regular încadrat între ghilimele, urmat de punct și precizarea numelui revistei sau a titlului volumului colectiv scris cu Italic, cu indicarea numărului de revistă și a paginilor din publicația respectivă unde se regăsește articolul la care se face referire. Acolo unde este cazul și este posibil, este încurajată și menționarea referinței DOI, unde opera poate fi consultată online. Pentru mai multe exemple a se vedea mai jos. De asemenea, pentru alte publicații care pot fi consultate și în format online sau exclusiv online se face precizarea: disponibil online la (se trece adresa site-ului internet), accesat la data de …
    • Exemple de referințe bibliografice:
      • Pentru volume de autor unic: Săndulescu, M., 1984. Geotectonica României. [Geotectonics of Romania]. București, Editura Tehnică.
      • Pentru volume cu mai mulți autori: Buzan, B., Little, R., 2009. Sisteme internaționale în istoria lumii. [International Systems in World History]. Iași, Editura Polirom.
      • Pentru capitole / articole publicate în volume colective sau reviste: Melinte-Dobrinescu, M.C., Brustur, T., Jipa, D., Macaleț, R., Ion, G., Ion, E., Popa, A., Stănescu, I. & Briceag, A., 2016. „The geological and palaeontological heritage of the Buzău Land Geopark (Carpathians, Romania)”. în Geoheritage 9(2): 225–236.
      • Pentru capitole / articole publicate în volume colective sau reviste unde este posibilă și indicarea referinței DOI: Melinte-Dobrinescu, M.C., Brustur, T., Jipa, D., Macaleț, R., Ion, G., Ion, E., Popa, A., Stănescu, I. & Briceag, A., 2016. „The geological and palaeontological heritage of the Buzău Land Geopark (Carpathians, Romania)”. în Geoheritage 9(2): 225–236. https://doi.org/10.1007/s12371-016-0202-3.
      • Pentru teze de doctorat și lucrări de disertație: Vasile, Ș., 2012. „Stratigrafia, paleontologia și paleoecologia Maastrichtianului din Bazinul Rusca Montană”. [Stratigraphy, paleontology and paleoecology of the Maastrichtian in the Rusca Montană Basin]. Teză de doctorat, Universitatea din București, 194 pp.
      • Pentru surse online: Olech, W. (IUCN SSC Bison Specialist Group), 2008. Bison bonasus. The IUCN Red List of Threatened Species 2008: e.T2814A9484719. disponibil online la http://dx.doi.org/10.2305/IUCN.UK.2008.RLTS.T2814A9484719.en. accesat la 23 februarie 2018.